Ma intreb, trebuie sa ascunzi totdeauna ceea ce simti, ca sa pastrezi ce iubesti? Trebuie sa fii indemanatic ca sa combini, sa maschezi, atunci cand ai vrea sa te lasi in voia simtirii tale? Eu una nu stiu.
Am incercat in toti acesti ani sa descopar viata prin si cu ajutorul iubirii. Am cautat intotdeauna fericirea absoluta intr-o relatie de dragoste fie ea de orice gen. Am crezut mereu ca iubirea trebuie sa fie ceva mai inaltator decat razboiul crud intre doua persoane. Insa in timp am observat ca dragostera isi are propriul joc. Ca uneori sentimentalismele, dragostea oferita cu sufletul deschis, ajunge sa il indeparteze pe celalalt de tine. Devenind sigur pe intreaga ta fiinta, stiindu-se stapan peste sufletul tau, ajunge sa nu mai gaseasca acel mister de care are nevoie. Nesiguranta, care chiar daca ne chinuie, intotdeauna parca ne leaga mai tare de celalalt. Iar unii dintre noi cautam in dragoste tocmai aceasta dureroasa neliniste de care totusi ne temem, aceasta suferinta.
Eu vreau sa cred ca iubirea poate fi si altcumva. Fara jocuri periculoase, fara ascunzisuri sau masti. Ca nu trebuie sa jucam pe rand rolul celui mai iubit sau mai putin iubit, chiar daca pana acum am inteles ca asa este. Ca nu avem nevoie de balante. Eu atunci cand iubesc ma atasez de cel de langa mine cu un devotament netarmuit dus pana la absurd. Ajung sa iubesc duios si profund fiind incapabila sa ma prefac, sa fiu prudenta. Cel de langa mine ajunge sa devina universul meu, neincercand nicio clipa sa ii ascund asta. Nu stiu sa joc jocuri si nici sa fiu falsa. Spun Te iubesc atunci cand simt, ma predau fara aparare in fata unei iubiri insemnate pentru mine, chiar si atunci cand celalalt imi ofera arme. Si, uneori, satisfacuta de prezenta celui drag nu incerc sa traiesc viata din plin, sa gust fiecare clipa, caci dragostea pe care o simt imi ajunge, ma intregeste, ma face fericita. Poate sunt imprudenta ca las sa se vada toate astea. Nu imi pasa. Fiindca in dragoste consider ca nu avem nevoie de o politica inteleapta.
Cuvinte spre infinit 
Nu te mai intreba. In dragoste si in razboi totul e permis 🙂
Am primit de la un prieten f drag mie, care din pacate nu mai este printre noi, dar pe care il port in suflet pt totdeauna, aceasta melodie, de cate ori ma simtea trista sau cu f multe intrebari f raspuns.
Ti-o dedic cu drag, de noapte buna si te sarut pe vise.
In primul rand ma bucur ca mi-ai auzit chemarea si te-ai intors din spam aici 😛
Da…asa este. Dragostea nu are nicio lege. Totul se desfasoara sub impulsul momentului…al inimii.
Cantecul tau a venit ca o mangaiere delicata inainte de culcare. Iti multumesc.
Noapte buna si tie. Sa visezi senin! Te pup
Chiar daca imi place sa cred ca deja esti in pat si visezi frumos la ora asta, vreau sa impart cu tine, in vis, sau in noapte…o melodie draga mie…
Noapte buna, din nou!
am ajuns aici căutând o fotografie pentru un text scris de mine. cu bucurie am întâlnit o fiinţă care trăieşte, gândeşte, dăruie iubirea în acelaşi ton aproape ca mine. mulţumesc pentru festinul compus din imagini şi cuvinte pline de frumos cu o forţă şi o blândeţe trecând de limitările dureroase ale umanului.
Lumină şi bucurie ţie în toate!
Eu multumesc, cu emotie, pt cuvintele frumoase pe care mi le-ai spus. Acest blog nu e decat sufletul meu asternut in randuri…