Exista un loc

in care gandurile se impletesc cu tacerea ajungand liniste. Simturile par sa iti cuprinda intregul trup dizolvandu-te in traire. Exista un loc a nimicului acolo unde ajungi o curgere mai plina ca oricand.

Exista un loc in care poti auzi vocea infinitului si cantecul ingerilor. Un loc pe care atunci cand incetezi sa il mai cauti incepi cumva sa(-l) Fii. In abandonul fiintei.

Exista un loc fara de timp, fara de forma. Un loc fara de gol si fara de plin. Exista un loc care nu se aseamana cu nimic fiindca el nu exista prin comparatie sau antiteza, prin separare. Exista un loc unde nu mai ai nevoie sa stii, sa cauti, sa controlezi, fiindca tu cumva nu mai esti. Gol devii o revarsare a nimicului, acolo unde Nimicul va fi intotdeauna Totul. Inceputul si sfarsitul, fara de inceput si fara de sfarsit.